Category Archives: Lungmetraj

  • 0

ÎN PREMIERĂ, “FATA CU OCHII VERZI” LA ROMA

Category : Lungmetraj

Proiecții-eveniment în Italia, în perioada 24-25 septembrie 2016, cu filmul: FATA CU OCHII VERZI/2015/ 90 minute/Regia Mihai Mihăescu. Mai multe detalii…


  • 0

Fata cu ochii verzi (2015)

Category : Lungmetraj

Intr-o alta rubrica traditionala a revistei FILM, Dinu-Ioan Nicula scrie despre recenta premiera “Fata cu ochii verzi”, in regia lui Mihai Mihaescu:

Exercitiu paseist, “Fata cu ochii verzi” de Mihai Mihaescu are meritul indirect de a ne resuscita – celor din generatia urmatoare regizorului – nostalgii juvenile, intrucat sursa literara a ecranizarii, “Gaudeamus” (partea a doua din “Romanul adolescentului miop”) de Mircea Eliade, a constituit in 1989 un eveniment editorial, in conditiile de marasm economic (insa nu ipso facto cultural) al acelei epoci.
12031589_1903172196574574_530656464812705495_o

fata-cu-ochii-verzi-958154l fata-cu-ochii-verzi-466396l fata-cu-ochii-verzi-306837l fata-cu-ochii-verzi-133469l fata-cu-ochii-verzi-367484l fata-cu-ochii-verzi-543117l fata-cu-ochii-verzi-920739l-imagine chjvamvjdg1vdmllczo3mda6ntezndguanbn chjvamvjdg1vdmllczo3mda6ntezndkuanbn chjvamvjdg1vdmllczo3mda6ntezntauanbn chjvamvjdg1vdmllczo3mda6nteznteuanbn chjvamvjdg1vdmllczo3mda6ntezntiuanbnfata-cu-ochii-verzi-680205l-imagine fata-cu-ochii-verzi-510334l-imagine 1385682_291487464395150_3553497190891009275_n 1800414_291487427728487_2036714627906271659_n 10519505_291487317728498_29547485828449718_n 1904167_291487181061845_5553527420197027967_n 10469891_291487184395178_8407403728653586274_n 10685497_291487271061836_5813827517690410678_n 10636268_291487251061838_2071057856438224796_ntv Clipboard05Clipboard02 Clipboard03hqdefault 10995372_876273575742103_8031142663538965920_n 10418479_876274422408685_2492330075759977920_n 11178356_876274452408682_7128155734244524772_n Film-Fata-cu-ochi-verzi-de-Mihai-Miihaescu-premira-Iasi-12-06-2015-500px images index unnamedfata-cu-ochii-verzi-584943l fata-cu-ochii-verzi-721563l fata-cu-ochii-verzi-400535l fata-cu-ochii-verzi-650443l

Producător: Mihai Mihăescu
Scenariul și Regia: Mihai Mihăescu
Imaginea: Mihai Mihaescu
Alex Mihai
Mihai Boariu
Alex Rățoi
Muzica: Radu Sanduloviciu
Montajul: Dragoș Brehnescu
Radu Bogdan
Mihai Mihăescu
Costumele: Rodica Arghir
Irina Shrotter
Teodora Iațco-Criclevitz
Decorul: Gina Arnăutu
Sunetul: Radu Bogdan

Studio ”MD – SOUND”
Inginer de sunet: Daniel Mușetoiu

Digital color grading: Mercenar Lab Bucuresti
Actorii: Andrei Grigore Sava – Mircea
Tatiana Grigore – Nișka
Claudia Chiraș – Nonora
George Marici – Radu
Andreea Lucaci – Bibi
Alexandru Amarghioalei – Prietenul
Alexandra Popa – Viorica
Alexandru Iurașcu – Studentul la matematică
Ionuț Cornilă – Marcu
George Cocoș – Andrei
Alexandru Petrila – Paul Codrescu
Cristian Chelaru – Gabriel
Alexandra Bandac – Agafia Bercean
Gina Mihaela Pavel – Pianiasta
Daniel Ioan Chirilă – Studentul 1
Lucian Valacu – Studentul 2
George Grădinaru – Studentul 3
Adrian Marele – Președintele
Loredana Cosovanu – Florența
Vlad Hilițanu – Băiatul bălai

Film realizat cu sprijinul Universităţii de Arte„George Enescu” Iaşi

Interviuri:

Trailer:


  • 0

Proiect: Identitate

Category : Lungmetraj

 

Sinopsis:

 

În a doua jumătate a anilor ’70 ai secolului trecut, un grup de tineri dintr-o țară comunistă din estul Europei hotărăște să înființeze un comitet de inițiativă, pentru a cere respectarea dreptului la libera exprimare și asigurarea libertăților democratice obligatorii. Pentru a curma acțiunile studenților, autoritățile comuniste recurg la diverse metode de intimidare, ajungând să aplice asupra unora dintre ei practici folosite în perioada stalinistă. Unul din studenți însă, mai diplomat și ponderat, reușește să înfrunte mașinăria diabolică a regimului, iar după căderea comunismului încearcă să afle mai multe din ceea ce s-a întâmplat atunci, dar fără succes. Înțelegând că instaurarea democrației mai are de așteptat în această zonă a lumii, el se stabilește împreună cu familia la Paris, unde, ajutat de fostul său profesor de limbă franceză, se angajează la o Corporație Internațională ca translator. Peste un an, revine la înmormântarea fratelui său, care a avut de suferit cel mai mult în urma terorii aplicate de regimul comunist în perioada studenției lor. Se întoarce apoi la Paris, unde publică un roman în amintirea fratelui său, pe care îl lansează la un Târg Internațional de Carte.

Filmul va fi un thriller din categoria peliculei germane ”Viețile altora”/”Das Leben der Anderen”/”The Lives of Others” (2006, r. Florian Henckel von Donnersmarck), premiat cu Oscar pentru cel mai bun film străin.

 

Cum poți sprijini producția filmului IDENTITATE:

 

Varianta 1:

 

Redirecționează 2% din impozitul pe venit (dacă ești salariat), prin completarea formularului 230.

Pașii de urmat:

Contribuabilul iși trece datele de identificare la punctul 1; pe dreapta introduce CNP, mail, telefon; bifează căsuta corespunzatoare la punctul 2; scrie suma care revine redirecționării (dacă nu se cunoaște, ea va fi ulterior calculată de către organul fiscal); la punctul 3 se lasă necompletat; formularul trebuie semnat jos stânga și depus, sau trimis prin postă la Administratia Financiară, în a carei rază aveti domiciliul, incepând cu luna ianuarie 2017, pana la 25 mai 2017. Formularul trebuie completat în 2 exemplare (unul pentru organul fiscal și unul pentru persoana în cauză). Puteți de asemenea opta pentru varianta scanării formularului completat și semnat și trimiterii lui pe adresa noastră de mail: alternativefilmstudio@yahoo.com. Noi îl vom depune, sau trimite prin poștă la Administrația Financiară în a cărei rază aveți domiciliul.

Formularul 230, cu datele Asociației Alternative Film Studio, poate fi preluat de pe pagina noastră și printat pentru completare.

Puteți încuraja de asemenea, prietenii, cunoștințele, rudele, să completeze la rândul lor acest formular, susținând astfel producția filmului IDENTITATE.

 

Varianta 2:

Poți depune o sumă, la discretia ta, pe contul Asociatiei Alternative Film Studio:
Datele necesare acordării sprijinului pentru acest proiect, sunt următoarele:
Asociația Alternative Film Studio.
Președinte: Mihai Mihăescu
Cod de identificare fiscală: 33536766
Cont bancar (IBAN): RO44BRDE240SV55121272400 deschis la BRD Groupe Societe Generale.

 

Toți spijinitorii, persoane fizice (varianta 1 și 2) vor fi menționați în genericul filmului și se vor aduce mulțumiri la toate întâlnirile cu publicul. Susținătorii vor fi informați asupra mersului lucrărilor la film și de asemenea vor fi invitați la premiera/premierele filmului. Totodată, în cazul în care va fi posibil, vom organiza proiecții în localitățile susținătorilor, fie vor primi în dar câte un dvd.
Persoanele care vor susține proiectul cu suma de minimum 100 RON, vor primi, pe lângă dvd-ul cu filmul, și romanul IDENTITATE, care va fi publicat în următoarea etapă.

 

Varianta 3:

Societățile comerciale pot opta pentru un contract de sponsorizare, pe baza caruia pot redirectiona 20% din impozitul pe profitul datorat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere și actualizarea Noului Cod Fiscal în anul 2016 prin Legea nr. 227/2015. În contract se vor specifica modalitățile de promovare a societății dvs, pe care le va aplica Asociația noastră. Conform Art. 21 (4), Titlul II, din Codul Fiscal, contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) sunt în limita a 5% (la mie) din cifra de afaceri;
b) nu depășesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Cum redirecționezi 20%. Este foarte simplu.
1. Compania își calculează suma aferentă celor 20% din impozitul pe profit.
2. Compania încheie un contract de sponsorizare cu Asociația Alternative Film Studio, iar cheltuielile sunt deductibile.
Acest tip de sponsorizare nu presupune alte cheltuieli suplimentare și nu afectează profitul net al companiei.
Termenul limită de redirecționare a impozitului pe profit este 31 decembrie 2016.

 

Forme de publicitate pe care le poate aplica Asociația Alternative Film Studio, pe baza contractului de sponsorizare:

– găzduirea siglei si a altor materiale ale societății comerciale pe site-ul Asociației Alternative Film Studio, cu ridicarea linkului pe facebook, twitter, google, youtube, etc

– mulțumiri în genericul de final al filmului cu trecerea denumirii societății susținătoare, cât și a siglei acesteia.

– trecerea în afișe, pliante, broșuri, fluturași, etc., la rubrica sponsori, a siglei societății susținătoare.

– banere cu însemnele societății/ societăților susținătoare, instalte în fața cinematografelor și în holul acestora, la spectacolele de gală ale filmului.

– mulțumiri susținătorilor în cuvântul de deschidere în fața publicului, la spectacolele de gală ale filmului.

– mulțumiri sisținătorilor din partea realizatorilor, la emisiuni de radio și televiziune, conscrate lansării filmului în circuit.

– alte forme de promovare: filmulețe de prezentare a societății, clipuri, spoturi, etc.

 

Varianta 4:

 

Semnarea unui contract de sponsorizare între instituția/ societatea comercială pe care o conduceți și Acosiația Alternative Film Studio, în orice etapă a realizării filmului, cu trecerea în contract a acelorași elemente de publicitate, care se regăsesc în varianta 3.

 

Persoanele fizice și juridice susținătoare vor fi invitate la spectacolele de gală și li se vor înmâna câte un dvd.


  • 0

“Păcatul” (1992)

Category : Lungmetraj

pacatul_logo

Scenariul si Regia: Mihai Mihaescu

Lansat in cinematografe in 1992.

Durata: 70 minute

Adaptare dupa povestirile “Pacat boieresc” si “Hotul” de Mihail Sadoveanu

 

  • Subiect: “Niculiţă, fiul boierului din Sărăţeni, profitând că tatăl său se află cu afacerei la Bucureşti, vrea să se iniţieze într-ale vânătorii şi îl tocmeşte în acest scop pe Gavril, un profesionist în materie, care poartă însa crucea unei mari încercări: soţia lui a trăit cu fostul stăpân, Costea, din care a rezultat un copil, Doina, o fată nespus de frumoasă, pe care a crescut-o în taină, în sălbăticia pădurii şi a bălţii. Şi soţia lui şi Costea, un om de o cruzime feroce, cum reiese din secvenţa cu hoţul de lemne, pe care îl ucide, au murit. Într-una din escapadele vânătoreşti însă, Niculiţă o descoperă pe Doina, se petrece un „coup de foudre” şi cei doi tineri se vor iubi cu patimă, trăindu-şi dragostea precum Adam şi Eva în Eden. Dar Gavril află şi vrea să-l omoare pe Niculiţă pentru că i-a necinstit fata. Într-o încăierare în pădure, arma de vânătoare a lui Niculiţă se încurcă într-un lăstăriş, apoi se descarcă, omorându-l pe Gavril.” – Grid Modorcea – Dicţionarul filmului românesc de ficţiune, Ed. Cartea Românească, 2004
  • “Păcatul îmi aminteşte de un alt film al iubirii pedepsite şi nefericite, de filmul suedez “N-a dansat decât o vară” al lui Arne Mattson. Iar minunata Nicoleta Todoroi parcă este sora geamănă a extraordinarei actriţe suedeze Ulla Jacobson.” – Ion Miloş – 1992 (Tribuna).

Păcatul

„Constituind ultimul refugiu şi cea mai nobilă expresie a limbii noastre, Cartea sadoveniană conservă, dincolo de eşecul vieţii, valorile supreme ale fiinţei umane.” (Nicolae Manolescu)
     Multă vreme s-a considerat că — într-o perioadă de afirmare a romanului psihologic, intelectualist, experimental sau autobiografic — Sadoveanu nu s-a sincronizat cu niciuna din aceste tendinţe ale prozei moderne, dar iată că ecranizările după opera sa îi revelează tot mai pregnant — în truda sa de mare cizelator al expresiei — stilul apropiat de limbajul cinematografic.
Regizorul Mihai Mihăescu, el însuşi prozator, şi-a permis să opereze un interesant decupaj, mixând două cunoscute povestiri — „Păcat boieresc” şi „Hoţul”, comprimând caractere şi rearticulând intriga căreia îi impune un alt deznodământ. Toate acestea însă în perimetrul inefabilului univers sadovenian prezent pe ecran de la primul la ultimul cadru. Cu siguranţă, cineastul a fost fascinat mai întâi de modernitatea relatării la persoana întâi, când vocea autorului se confundă cu cea a naratorului şi protagonistului, stimulând viziunea filmică incipientă care constă în chiar maniera de introducere şi ghidare în subiect, în descrierea ambianţei şi a acţiunilor propriu−zise: „Mergeam cu puşca în mână, cu ochii aţintiţi asupra acestor păduri, pline de întuneric şi sălbăticiuni, cu urechea aţintită la zgomotul undelor, la freamătul sălciilor”; „patima pândei, a vânatului bălţii, îmi intrase în suflet, în sânge, în simţuri”; „Şi dragostea, fiorii fierbinţi pe care tinereţea mea îi aştepta demult, mă învăluiră ca flăcările unui rug.”; „Şi cât de repede se petrecuse totul!”
Prevalându-se de sugestii ale textului, regizorul a recurs la tehnici pur cinematografice: flash−back-ul obsesiv al primei păcătuiri şi flash−forward-ul anticipând destinul eroinei „parcă-i un blestem!”
Estompând idilismul şi epurând motivaţiile cauzalităţilor sociale, se evidenţiază fatalitatea, ca factor primordial al naraţiunii acestui prozator mereu interesat de „Vârsta de aur a lumii”. „Sadoveanu e un scriitor de tip arhaic, epopeic, mitic şi tragic” (Paul Georgescu), într-adevăr se recapătă acea dimensiune biblică a păcatului săvârşit la un început de lume ce e totodată un labirint existenţial fără ieşire. Condamnată la ispăşire, patima iubirii — pentru o dată sinceră şi pură — anulează aspiraţia divină, aneantizată de lipsa speranţei. Imaginea fetei goale chircite pe pământul secătuit de viaţă este antologică. Nicoleta Todoroi evolueaza într-o deplină puritate a fiinţei nemaculate, dar marcată de damnare. Dorian Boguţă are sinceritatea juvenilă a celui pentru care preceptele binecunoscute — să nu ucizi, să nu furi, să nu râvneşti… — capătă substanţă, maturizându-l brusc. Ovidiu Ghiniţă evocă cu fidelitate figura boierului bătrân aşa cum s-a păstrat în memoria celui ultragiat „îşi făcuse de cap o viaţă întreagă”; „Dusese pe oameni numai în răcnete şi în sfârcul harapnicului”. Remus Mărgineanu aminteşte de lectura călinesciană a personajelor sadoveniene: „oamenii au în tăcere şi în violenţă o mecanică lenta, stereotipă, ca inşi care nu pot cuprinde în ei decât o singură dramă.” Acest citat cheamă după sine un îndemn al scriitorului, îndemn care oferă şi argumentul actualităţii acestui demers cinematografic moldovenesc: „trebuie să ne căutăm pe noi înşine mai în adînc şi mai în trecut…”
„Falsa expediţie cinegetică” — de fapt o „expediţie în imaginaţie” cum consemnează exegeza — a fost posibilă datorită imaginii operatorului Vlad Ciurea şi muzicii compozitorului Harry Maiorovici, care au conferit peliculei acea vitalitate fenomenologică a naturii, a naturii propriu−zise şi a naturii umane angajate într-un dialog al luxurianţei şi aridităţii, fizice şi spirituale, ce reanimă suflul poetic al operei literare. Astfel, cercul „lecturii infidele” cinematografice se închide în chiar „litera” ei.
(Noul Cinema nr. 1/1993)